Pentru a înţelege mai bine semnificaţia orașelor, a culturii şi a locuitorilor, urmează o serie de momente din istoria Bucovinei ce prezintă curgerea timpului:
1342 – regele ungur Ludwig de Anjou învinge tătarii din estul Carpaților şi înființează marca de graniță Moldova.
Voievodul acesteia va deveni Dragoș, un domnitor din Maramures, vasal şi aliat al regilor Ungariei în lupta contra turcilor.
1359 – domnitorii români luptară în Maramureș contra ungurilor, iar voievodul Bogdan, Maramureșul cucerit fiind, a fost nevoit sa se retragă peste munți în Moldova.
El câștigă şi alți voievozi români de partea sa pentru viitoarea revoltă, îndepărtează pe urmașul lui Dragoș. Imediat proclama independenta noului voievodat creat. Bogdan devine voievod domnitor, „întemeietor şi legiuitor al tarii”.
Bogdan şi urmasii sai, printre care Roman, Petru Musat, Alexandru cel Bun, luptara în conditii grele contra tatarilor şi eliberara teritoriile de pâna la Nistru.
Moldova s-a afirmat ca stat în fata puternicilor sai vecini Polonia, Ungaria, Lituania şi statele slave Kiev şi Moscova.
1457-1504 – îndelungata domnie a lui Ștefan cel Mare a adus Moldovei progres economic şi stabilitate politica, şi asta în ciuda deselor lupte date în special contra turcilor, dar şi contra ungurilor şi polonilor. Suceava devine capitala tarii.
1600 – Mihai Viteazul al Valahiei unește pentru prima data în istorie cele trei voievodate sub o singura conducere. Unirea a durat doar câteva luni, deoarece domnitorul a fost ucis.
În secolele XVII -XVIII, Imperiul Otoman a adus voievodatele Munteniei şi Moldovei sub influenta sa.
Momente din istoria Bucovinei – Perioada austro-ungară
1774 – Austria ocupa partea nordica a Moldovei, Bucovina. Din timpul domniei austriece datează „mozaicul etnic” al regiunii. Din provinciile vecine ale ducatului au imigrat poloni, ruși, evrei, ucraineni, unguri, slovaci şi germani. În acest mod administrația imperiala a asigurat o rapida dezvoltare Bucovinei. În special la țară se găsesc şi astăzi sate întregi, adevărate insule etnice. Arhitectura majorității clădirilor oficiale este martora a acelor timpuri.
1812 – Rusia ocupa partea sudică a Moldovei, Basarabiei, şi alte regiuni dintre Prut şi Nistru.
1859 – se unesc Valahia şi Moldova şi formeaza statul modern România.
Din 1865 Karl de Hohenzollern-Sigmaringen conduce ca voievod şi din 1881 ca rege al României. Urmașii săi sunt regi ai României până în 1947.
1877-1878 România îsi proclama independenta şi câstiga razboiul contra turcilor.
1918 – la finele primului război mondial toate provinciile românești sunt unite cu regatul României.
1940 – USSR ocupa ca urmare a Convenției Ruso-Germane (Ribbentrop-Molotov) regiunea Moldovei dintre Prut şi Nistru şi partea de nord a Bucovinei.
Aceste regiuni nu au mai fost redate României după anul 1945